2009 este pe final si simt ca ma aduce si pe mine pe final de multe: nervi, vlaga, emotii pozitive, ganduri de bine, motivatie de a mai schimba ceva....
Ma uit repede peste el si raman neclintita: n-a mers rau in prima parte, a fost cu peripetii (ca era sa mor, nu de alta), dar mergea ca de fiecare data, parca chiar un pic mai bine.
Si cand colo, ce sa vezi? Ma tot pocneste drept in moalele capului de doua luni incoace!! Ma ia cu ameteala si cu consternare in acelasi timp. Si chiar ma gandeam la un moment dat ca miroase a ceva necurat, ceva care se apropie.
Trec si nu povestesc partea personala a consternarii si "lesinului" meu, si merg la circul care are loc acum in Romania. Se apropie turul II la prezidentiale si ma uit si ma mir de cata disperare e printre taberele care se bat la putere. Parca citesc o carte de spada si capa cu cardinalul Richelieu sau clanul De Medici, care omorau fara niciun pic de remuscare: otraveau, scoteau stiletul din crucea de la gat si-l infigeau pe la spate. Acum parca nici asa nu mai e. Este o bataie pe fata, cu unii sarind la gatul celorlati.
M-am saturat pana peste cap de filmuletul cu Base care ii "trage un pumn in gura" unui copil, de emisiunile de la televizor care se intreaba daca e moral sa lovesti copilul sau daca e moral ca a aparut asa ceva in campania electorala!!
Acum o dau cu iesirile in strada la Timisoara, Bucuresti, Brasov!!
Nu tin cu niciunul. Mi-e scarba de porcaiala care are loc si de modul in care o tara intreaga e tratata ca o natiune de papusi proaste si tembele.
Sunt pro-tara asta in care traiesc si unde as vrea sa am copii in viitor. De asta aleg, ca pe frontul meu, sa continui sa lupt pana cand oi ajunge la un final: de rabdare, final glorios, alt final ....
Mai avem si pandemia de porcina, o isterie mondiala, care chiar ucide oameni si care este printre noi. Stiu ca nu-i de glumit cu ea si incerc sa nu ma gandesc, dar cand totul (atunci cand nu se linseaza in direct taberele) vorbeste despre cum se extinde, cum vine ca o plaga si se intinde peste toti, ma gandesc ca cei mai slabi de inger ajung sa se imbolnaveasca doar de la asta.
Oricum: atunci cand e sa-ti vina ceasul, orice ai face, moartea e rapida si necrutatoare. Ma rog, uneori macar iti mai trimite semnale. E alta discutie insa daca le vezi sau nu!
Cu toate aceste intamplari, nici Craciunul nu-l mai astept cu emotie sau cu drag! Imi devine si el indiferent, usor usor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu